IMPORTANȚA PĂDURILOR
Să nu subestimăm rolul pe care pădurile îl joacă în viata noastră
Avem nevoie cu toții de păduri sănătoase. Depindem de ele pentru a supraviețui, de la aerul pe care îl respirăm până la lemnul pe care îl folosim. Pădurile asigură habitatele necesare oamenilor și animalelor, protejează bazinele hidrografice, previn eroziunea solului și diminuează schimbările climatice. Cu toate acestea, în ciuda dependenței noastre de păduri, oamenii încă permit ca ele să dispară.
Cum îti afectează pădurile viata de zi cu zi?
- Ai luat micul dejun?
- Ai mers la job într-un autobuz sau în mașina personală?
- Ai stat pe un scaun? Ți-ai făcut lista de cumpărături?
- Ai primit un bilet de parcare?
- Ți-ai suflat nasul într-un șervețel? Produsele provenite din păduri joacă un rol vital în viețile noastre în mai multe feluri decât îți imaginezi.
Păstrarea identitătii culturale a comunitătilor locale
Pădurea a fost sursa de inspirație, materie și energie în viața comunităților locale de-a lungul istoriei. Natura modelează mentalitățile oamenilor locului și, astfel, în Munții Carpați se poate vorbi despre o „civilizație a lemnului”. Istoria, filozofia de viață, cultura și tradițiile comunităților locale din aceste zone sunt strâns legate de pădurea care le-a adăpostit.
De aceea, ele au o mentalitate favorabilă față de conservarea naturii și practică soluții durabile pentru valorificarea resurselor naturale.
Ultimele ecosisteme forestiere
Pădurile virgine sunt ultimele ecosisteme forestiere în care natura supravieţuieste în forma sa pură, fără a fi afectată semnificativ de interventia omului.
În pădurea virgină arborii mor de bătrânețe, cad, se rup sau se usucă pe picior, iar lemnul mort rămâne acolo, hrănind ecosistemul pentru generațiile viitoare. În pădurea virgină trăiesc arbori de toate vârstele, de la sămânța abia încolțită, la cei care au atins limita fiziologică, asemenea unei comunități: copii, părinți și bătrâni care se sprijină reciproc, dând curs unei vieți armonioase și sănătoase.
Servicii ecosistemice critice
După oceane, pădurile stochează cea mai mare parte a dioxidului de carbon. Ele oferă servicii ecosistemice care sunt critice pentru oameni:
- Absorb gaze cu efect de seră nocive care produc schimbări climatice
- Produc hrană și medicamente
- Funcționează ca un tampon în fața dezastrelor naturale precum inundații și ploi
- Sunt habitatul pentru mai mult de jumătate dintre speciile de uscat ale planetei.
Proiecte
„Ruta Culturală a Lemnului” de-a lungul Dunării – Danube Wood(s) Route
este un proiect în care WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură), împreună cu parteneri din 11 țări europene, identifică și promovează zone turistice mai puțin cunoscute și dezvoltate, unde „civilizația lemnului” are o tradiție îndelungată ce oferă oportunități pentru dezvoltarea turismului cultural verde și pentru valorificarea superioară a lemnului.
Noutăti
Fii la curent cu ultimele articole despre păduri
„Lemnul care merită mai mult” – de ce această resursă nevalorificată ne privește pe toți
Preluare din Revista Biz: România e binecuvântată cu păduri extraordinare, dar ceea ce tăiem din ele ajunge prea des în sobe sau în plăci ieftine, în loc să devină mobilă fină, instrumente muzicale sau obiecte cu suflet și durabilitate. Din cele aproximativ 18 milioane de metri cubi de lemn recoltați
Cum o comunitate din nordul României reușește să trăiască și să lucreze sustenabil în pădure de sute de ani
Pădurile seculare din România sunt unele dintre cele mai valoroase ecosisteme forestiere din Europa și un exemplu viu de gestionare durabilă, prin tradiție și cunoștințe locale. Un articol original publicat de Forest Stewardship Council (FSC) descrie cum o comunitate din Maramureș a reușit să protejeze aceste păduri remarcabile, integrându-și modul
Romsilva: Reforma nu înseamnă doar o nouă organigramă
Pe final de an, discuțiile despre reforma Romsilva revin în atenția publică. Este un semnal important: schimbarea este necesară, iar asumarea publică a acestui proces ar trebui să fie doar începutul. O reformă reală, așa cum este ea asumata prin PNRR fata de Comisia Europeană, nu începe însă cu organigrama,